cisibiu 发布
Ne aflăm la finalul Festivalului Primăverii. Cea mai importantă sărbătoare tradiţională la chinezi, veche de circa 5000 de ani şi care celebrează trecerea dintre ani. În acest frumos context, s-au şi desfăşurat la Sibiu, săptămâna trecută (mai precis, în data de 4 februarie), în Aula Magna a Universităţii „Lucian Blaga”, o serie de acţiuni festive legate de începerea Noului An chinezesc, pus sub semnul Calului albastru sau verde de Lemn (un an care va dura din 31 ianuarie 2014, până în 18 februarie 2015). Amintim, ca de fiecare dată, prezenţa în sală a reprezentanţilor Ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti, precum şi a elevilor, studenţilor şi profesorilor din cadrul celorlalte Institute sau clase Confucius din ţară, de la Cluj, Deva, Braşov, Bucureşti şi Constanţa.
Calul, un animal puternic, înţelept, cu o înfăţişare elegantă, dar fermă, care simbolizează acţiunea, faptele (nu vorbele!), mişcarea şi predispune la călătorii iniţiatice, misterioase şi romantice, chiar imaginare, precum cea de faţă, celebrată pe întreg mapamondul. Institutul Confucius din Sibiu, centrul cultural care asigură, în mod consecvent, de mai bine de şase ani, contactul necesar cu o lume asiatică încă foarte puţin cunoscută publicului din România, a pregătit un moment artistic, cultural şi ştiinţific deosebit: au fost dansuri şi cântece tradiţionale, admirabil interpretate deopotrivă de către elevi (Liceul de Muzică şi Arte Plastice Sigismund Toduţă din Deva, Şcoala Regele Ferdinand Sibiu) şi studenţi (clasa de engleză-chineză din cadrul Facultăţii de Litere şi Arte a ULBS), s-a conferenţiat pe tema prieteniei româno-chineze, dar şi a rolului unei naţiuni în continuă ascensiune, s-au ţinut prelegeri şi lansări de carte, veritabile incursiuni în literatura modernă (Mo Yan/prof. Luminiţa Bălan, Wang Kuo-wei/prof. Andrei Terian), dar şi în societatea chineză a timpurilor noastre („China. Jurnal în doi timpi”, autor Andrei Bodiu).
De la tribună, au fost aduse în discuţie atât realitatea, ceea ce reprezintă astăzi R. P. Chineză, cât şi trecutul unui mare Imperiu, această conexiune indisolubilă între istoria străveche şi memoria recentă, între construcţia cvasi-mitică a unei civilizaţii cu adânci tradiţii spirituale şi traiectul actual al unei superputeri, redefinit continuu în planul geopoliticii şi al economiei globale: în anul 1978, China ocupa locul 38 într-un clasament al statelor după rezerva valutară, pentru ca, în ultimii şapte ani, să devină cea de-a doua putere economică a lumii (în poziţie fruntaşă la capitole precum Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor/TIC, cercetare ştiinţifică şi aerospaţială etc.), pe primul loc la exporturi şi rezerve valutare. În septembrie 2013, guvernul chinez inaugura zona comercială liberă Shanghai (China/Shanghai pilot free trade zone SFTZ), o platformă de 29 kilometri pătraţi cu un sistem permisiv de reguli în ceea ce priveşte oportunităţile de afaceri şi investiţiile străine, cel mai important experiment economic din ultimii 30 de ani, cum a fost numit.
Reunind cel mai numeros popor al planetei, cu o infrastructură colosală, ca să amintim doar acest aspect vital al evoluţiei dinamice şi spectaculoase a unei civilizaţii (subliniază astfel profesorul Constantin Oprean: peste 90.000 km de autostrăzi, 220.000 km de şosele naţionale şi 100.000 km de cale ferată, din care 10.000 km de mare viteză, realizaţi în ultimii şase ani, ceea ce permite ca distanţa dintre Beijing şi Shanghai -aprox. 1300 km- să fie parcursă în trei ore şi jumătate!), China îşi deschide rapid şi larg porţile către o influenţă la scară mondială.
Manifestarea s-a derulat sub semnul Armoniei, al Prieteniei, după cum spune o vorbă izvorâtă din înţelepciunea chineză milenară: „prietenia este înrădăcinată şi o să înflorească”. România şi China s-au întâlnit, recent, pe terenul diplomaţiei, al strategiilor bilaterale, al perspectivelor de afaceri pe termen mediu şi lung, iar rezultatul se întrevede prin necesitatea continuării şi aprofundării dialogului cultural, politic şi economic, într-un spaţiu extins şi într-un nou orizont de timp, cel al dezvoltării durabile.
Sărbătorim, anul acesta, 65 de ani de relaţii diplomatice româno-chineze. De patru ani, profesorul Song Shaofeng se află la Sibiu, ca reprezentant al Universităţii de Limbă şi Cultură din Beijing (Beijing Language and Culture University) şi director-coordonator al Institutului Confucius. La mulţi ani, China! Să fie un An (al 4712-lea ca număr, în calendarul chinezesc) bun şi prosper! Kung hei fat choi!
Aula Magna – ULBS